Paun si Pazgu in bxl

etapa de vitalizare si tonifiere, asa la-nceput de primavara. prin ochii ei bruxellul, mai sprinten decat il credeam:

http://zackooskha.blogspot.com/2009/04/bruxellesmartie-2009turism.html

B U in X elles

Bruxellul e frumos seara. Cand toate luminile sunt stinse, fugi de cozile de masini serpuitoare, care preling orasul cu dare rosii de faruri clipitoare, si o iei pe prima straduta la stanga-sau la dreapta, e tot aia. Treci si de cutiile de chibrite de 4, 5 etaje in care se ascund somnoroase birouri de corporatisti, si deschizi pleopele spre prima fereastra luminata din interior, de o veioza verde. Interioare albe, sau verzi, ascunse de draperii albe, sau verzi, sustinute de ziduri albe, in stil art nouvaux. Domnisoarele nouvelle, elle si-au inceput seara in stil imperial, aruncand introvertite raze fine de lumina. Ei, barbosii, stau ascunsi in umbra caramizilor rosii, visinii, maro, si se fac ca nu vad, fumeaza pipe vechi mostenite de la bunicii lor si tac.
Locatarii nu se cunosc intre ei, sunt toti noi in Bruxelles, orasul luminilor stinse. Se saluta doar in diminetile cetoase, cand clockul este 8.20 fix. Atunci ies cu totii, atunci isi incep ei ziua si se saluta, unii-altii nu. Parasesc imobilele cu gand de lucru. Casele raman goale in timpul zilei. Atunci a-si face picnicuri in casele straine. A-si locui in fiecare zi in alta casa, pastrand totusi aceleasi adrese pentru aceleasi zile. Locatarii se schimba periodic. Unii pleaca dupa 3 ani, altii dupa 25 altii dupa 95. Se duc toti. Casele-ele- raman, si se cunosc bine unele pe altele-din exterior. Si fiecare are povestea ei. Au vazut tot si ii cunosc pe toti oamenii din cartier, si pe cei buni, si pe cei rai. Sunt sigura ca m-au vazut si pe mine, trecand strengar printre culoarele lor de povesti. Barfesc pe la colturi si se intreaba cu toate pentru ce am venit si cat voi mai sta, eu aici , in orasul luminilor stinse. Le raspund vag si grabesc pasul. Traversez , parasesc orasul de locuinte si imbratisez o alee cu pomi. Ei sunt tacuti. sunt umbre cu mii de brate, se inalta spre cer. Sunt linii de umbre ce cresc impreuna, umfland volume cu aer si dor. sunt frumosi copacii, si cat de sarac ar fi orasul in lipsa lor.
Orasul luminilor stinse, cu case si pomi.

airland

I am flying to airland in about 3h.

De ale vantului

Le-am pus pe toate partile
vertical si orizontal
o iei la fuga
incotro vezi cu ochii
si unde nu atingi cu picioarele
capu intre talpi si talpile-n aer
zbori zbori
ca sa ajungi acolo
unde trebuie
sa fii.

Gandurile.

Molecule.

Sun un aer si-un pamant, traversez secundele.

ce mai fac ce mai invart

repetitii la Gel. fort experimentale! si in acelasi timp clasic. prima faza: autoarea propune un text inspirat din romanul Gel de Thomas Bernard. a doua faza: 3 mouvements in 3 saptamani, discutii pentru stabilirea unui fir dramatic. stage 3: autoarea rescrie textul in functie de structura stabilita. subiect greu: moartea. 3 minti si cu a mea patru, in cautarea de intrebari si de raspunsuri la un subiect universal, diagnostic: "vivons, vivons,vivons".

joi plec in belfast pentru 4 zile. undeva la un hotel la 4 mile de belfast, o sa-mi iau costumu de baie sa ma-nmoi in piscina. joi seara, ma voi mobiliza la petrecerea lui paddy, unde ma voi intalni cu elena, venita din dublin sa ma vada. doamne da.

irland here i come.

Gel

A venit luni! Bine ca ai venit luni!
Am inceput repetitiile la Gel, in mansarda teatrului Marni. Laboratoir! ce se intampla: de la repetitiile clasice de la Tanneurs, unde regizorul cere si actorii se supun, la "doing by searching". Doi actori, Odile si cu mine. Construim impreuna conflictul si bipolaritatile care sustin dialogul intre medic si pictorul retras la munte. Totul este deja in text, ratiunea dialogului este deja acolo, terbuie descoperita prin intrebari. Definitivarea si structurarea textului in functie de realitatea scenei. Delicios proces. Imi lipseste totusi miscarea si exercitiile fara scop definit, lejeritatea miscarii scenice. Totul pare deja sablonat, totul trebuie decis inainte de a fi jucat. De ce?