tot de la Muzeul berii

sala de degustare

three nice ladies

for addictives

tirbuson.

Muzeul Berii higlights

sora Agnes si fratele Thomas sorbind din berea casei, Schaerbaeckoise, care avea 2 etichete diferite. De fapt aici fratele Thomas sorbeste din berea surorii Agnes, "une Kriek" cu gust de sirop de cirese.

domnul cu oul. la bar puteai cumpara oua fierte cu 50centi, ca sa alunece berea mai usor, un ajutor pentru ficat.

Din seria serilor de Nocturne, joia asta a fost Muzeul Berii din Schaerbaeck

problema mea este ca imi vad numele peste tot, there are signs everywhere"!

Foto de album cu Mannkekenpiss inainte de a fi cunoscut, cand isi castiga veniturile modeste din varsarea de lichide. Belgian tradition.

Berile pentru sexul frumos, death in pink.

alte beri, pentru alte sexe.

suflat in argit, mandria muzeului...nici macar:)

descoperirea zilei

in cel mai rau caz, aici nu poate sa-mi fie decat bine.

viceversa

Cerul se amesteca cu pamantul, susul devine josul, se schimba perceptiile si ideile despre ceea ce ne face bine si ceea ce ne face rau. Azi devine ieri, maine devine azi, azi devine maine si ieri devine azi. Mi-am schimbat adresa, magazinul de unde fac cumparaturi(tot delhaize, dar ala de la Montgomery), obiceiul de a imi composta biletul la metro, frecventa de a fuma, perceptia despre tristete, momentele de liniste, patul, asternuturile, dulapul, camera, dusul.

Ieri am gasit pe strada o carte de joc, un valet de inima rosie. Alaltaieri am gasit o stea din carton, invelita in ceva snur galben.

Mi-am gasit un nou proiect pentru care voi face din nou asistenta regie(siteul Bellone se dovedeste a fi eficace, http://www.bellone.be/database/CVannonces.asp pentru mai multe informatii, doar pentru cei interesati). Se numeste Gel, o adaptare teatrala dupa romanul lui Thomas Bernard in regia lui Odile Vansteenwinckel, o tipa de 28 de ani care a terminat regie la INSAS, cu François Beukelaers(se pare ca tipu e un mit in Belgia) si Yvain Juillard (tot absolvent INSAS); Elisabeth Lebailly semneaza scenografia(sursa inspiratiei: Bacon) si Thomas Turine se ocupa de compositia muzicala(adaptare dupa Arvo Paert). O productie care va avea loc la teatrul Marni, si care a primit fonduri de la comunitatea franceza. Marti dimineata voi cunoaste echipa si voi asista la o prima lectura a textului.

Tot marti are loc si premiera spectacolului "Planete" la teatrul Les Tanneurs. O sa fie tare.

Dezlegarea nodului gordian, are loc marti.

Aupair in bXL

Mi-am gasit familie. Bennett se numesc si sunt irlandezi. Ea e ceva diplomat pe la reprezentanta Irlandei la EU si el face afaceri in constructii in Irlanda. Sunt destul de k, am camera mea care seamana cu ceva camera de hotel destul de fancy. Casa in care locuiesc e super mare, alba, cred ca e ceva apartament de la eu, nu ne descaltam la intrare, bucataria e mica, peretii albi, o singura toaleta, am dusul meu. au un singur baiat, de 2 ani, pe care il cheama Adam. E frumos, blond cu ochi caprui, destept, citeste carti, spune povesti, te intreaba tot timpul lucruri la care nu te astepti, azi dimineata a cerut un burete ca sa curete locul unde a mazgalit un perete cu creionul. Acum doarme.
Locuiesc lq Montgomery, ceva cartier central in Bxl unde am impresia ca locuiesc numa dintr-astia alesi de la eu, dpdv ul asta de vedere e destul de luxos, pretentios, steril si inabordabil, prefer stradutele cu mese din cartierul african, unde cand te trezesti dimineata simti mirosul de baghete proaspete. Ma sperie un pic gandul de a ramane aici pentru un an de zile, pe de alta parte poate sa fie chiar ok. Azi mi-au bookenit bilete de avion, sa merg cu ei acasa in Irlanda, de 2 ori in decembrie, o data de pe 11 pe 14 si o data de pe 22 pe 4. So Christmas is planned, new years also, go Irland!

Alice in casa minunilor

Locuiesc intr-un palat. Ziua mea norocoasa, m-am trezit dimineata intr-o lume iar seara ma culc in alta. Tot ce e intre asternuturile din zori si cele din apus e in paranteze (ganduri, ezitari, mic dejun, cafea, tigara, reincarcare telefon, refuz inca un refuz! metro, soare, cv la o cafenea, casa bellone de unde luam carti in care niste tanti si niste neni vorbesc despre alti neni si tanti si noi imprumutam cartile si odata cu ele vietile lor).
Locuiesc pe rue de naple 12, langa se lucreza. Am trei chei, una pentru usa de la intrare, una pentru a doua poarta, una pentru apartament. Urc scarile de la parter, totul e alb, imaculat, cu usi de sticla, oglinzi, candelabre si lustre de cristal, sau poate ca sunt de plastic, de la Ikea, oricum ma pierd ca intr-o cana cu lapte. Ajung la etajul unu doi sau trei, trebuie sa fie aici pentru ca dupa aceea e ultimul etaj, si la ultimul etaj sta prietena lui V(nu, nu acel V.), Karine. Alexandra incearca timp de vreo 30 de minute una dintre cele trei chei, la una dintre cele trei usi din fata mea, de la etajul unu doi sau trei. Mai intai cea din fata, pentru ca asa imi aduc aminte, cand am venit acum 3 zile sa iau cheile parca am intrat pe usa din mijloc, dupa cateva incercari esuate, insist, si totusi poate e usa din stanga, sau cea din dreapta, nu nu e , nici dreapta, nici stanga, nici mijloc. Podeaua e de lemn si face zgomot si daca incerc sa stai drept. Urc de vreo 2 ori scarile ca sa ma conving ca nu am gresit etajul, nu nu l-am gresit, cobor tot de vreo 2 ori scarile, continui sa cobor, deschid cea de a doua usa, deschid prima usa de la intrare, ma uit la sonerie, vreau sa o sun pe vecina Karine, nu-mi vine sa cred!!! o cheama Karine P. :) tipa e dramaturg si lucreza la acelasi teatru unde fac stagiul ...e tare, destul de tare, si are un bebe mic. O sun, imi raspunde, coboara, cu bebele in brate, e in capot si ea si bebele, unul din modelele mele existentiale, in capot! ce noroc! ma vede si rade, bebele tace si face ochii mari in spatele lu maica-sa. Am gresit etajul, sunt cu un level mai jos, like usually. Urc impreuna cu ea si capoatele, ajung in fata usii lui V. incerc cheia, intra lejer, usa se deschide, ajung in castel.